Ziua aceasta și ziua aceea

Dumnezeu ne cere să fim blânzi, nu belgi, resemnați și obsedați de siguranța noastră. Am tăcut la grămadă până așa numita ”toleranță” a ajuns să depășească limita imaginarului. Până când vom rămâne spectatorii acestor spectacole grotești? Ne-am închis ca sardinele în conserve și ne bucurăm că, ”toleranța” nu a pus stăpânire cu totul pe bisericile creștine. Oare nu ar fi cazul să împânzim piețele și locurile publice și să revendicăm ceea ce este al nostru? Ce poziție are biserica vizavi de mârșăviile care au împânzit Europa creștină?