Când sufletul îmbrățișează speranța

Nu-ți mai ascunde frumusețea sufletului, nu-ți mai nega puterea de a ierta, nu-ți mai reprima dorințele de a fi iubită și înțeleasă de Dumnezeu. Ești o ființă unică, o creație divină, o capodoperă a iubirii Sale. Lasă-ți lumina să strălucească, lasă-ți vocea să se audă, lasă-ți sufletul să șoptească cântece de speranță și armonie. Nu-ți mai căuta validarea în ochii altora, oamenii te vor privi prin prisma lentilelor ce le au pe sufletul lor. Nu-ți mai compara valoarea cu standardele lumii, tu ești creația lui Dumnezeu, iar sufletul tău poartă semnătura Sa. Ești suficientă așa cum ești, cu toate imperfecțiunile și frumusețea ta lăuntrică.